tmadmin

„Mi-ar plăcea să meditez… …dar pur și simplu nu am timp.” Este, probabil, cea mai frecventă obiecție pe care o aud. Și, într-un fel, este perfect de înțeles. Când programul este deja plin, când responsabilitățile se adună una peste alta, iar lista de lucruri de făcut nu se mai termină, ideea de a adăuga încă

„Eu mă enervez repede.”   „Nu am atâta răbdare.”  „Sunt o persoană temperamentală.” Mulți oameni își descriu astfel felul de a fi.  Dar dacă ceea ce numim „temperamental” nu este întotdeauna o trăsătură permanentă? Dacă este expresia unui sistem nervos care a acumulat prea mult stres? Stresul vorbește și prin comportamentul nostru Poate ai observat că

Ți s-a întâmplat vreodată să „știi” ceva înainte să poți explica logic? Să simți că trebuie să mergi într-o anumită direcție, deși mintea ta încă ezită. Să simți că un om nu este sincer, înainte să ai dovezi. Să ai o idee clară, completă, care apare din senin — nu construită pas cu pas. În